Cum protejam mediul inconjurator? Ce este EPI?

La tot pasul auzim despre importanța protejării mediului înconjurător, iau ființă tot felul de asociații și fundații care afirmă că susțin planeta Pământ, că sunt “verzi”. Cu toate acestea, planeta noastră suferă în fiecare zi și cu toții parcă ne împiedicăm și ne pierdem în diverse acțiuni “de mediu” care sunt sau nu de un ajutor real Mamei Pământ și nouă, locuitorilor ei.
Ar fi necesar un instrument de diagnoză care să ofere informații despre modul în care fiecare țară din lume protejează mediul înconjurător și o dată cu acesta sănătatea oamenilor, care să releve punctele tari și punctele slabe ale fiecărei țări în ceea ce privește problemele de mediu.
Astfel, fiecare țară și, in particular, fiecare locuitor din fiecare țară va ști unde anume trebuie să acționeze, ce trebuie să schimbe, ce trebuie să îmbunătățească sau ce trebuie să mențină în aceeași parametri pentru că este bun.
Ei bine, se pare că există un astfel de instrument, care se numește pe scurt EPI.

Cercetătorii din două universități de prestigiu din SUA, Yale și Columbia, în colaborare cu Forumul Economic Mondial și cu susținerea a două fundații promotoarea a educației, drepturilor omului și protejării mediului înconjurător au creat EPI (Environmental Performance Index) – Indicele Performanței de Mediu.
EPI este o publicație-raport bianuală ce furnizează un clasament mondial al performanței de mediu pentru 180 de țări. Problemele de mediu vizate in clasament sunt de prioritate foarte mare și aparțin de două zone: de protecția sănătății oamenilor și protecția ecosistemelor.
EPI este construit prin calcularea și unirea a mai mult de 20 de indicatori care reflectă datele de mediu la nivel național. Iar acești indicatori, la rândul lor, sunt combinați în nouă categorii de problematici, după cum urmează:

• Impactul asupra sănătății: se referă la riscurile expunerii la mediul înconjurător și evaluează riscurile pentru sănătatea umană asociate cu calitatea apei, a canalizării și a aerului.
• Calitatea aerului măsoară gradul de expunere al populației la dioxidul de azot și la alte substanțe care rezultă din arderea combustibililor și în funcție de acesta, care este riscul asupra sănătății oamenilor.
• Apă și canalizare: măsoară care este partea din populația unei țări care are acces la apă potabilă și la infrastructură de canalizare.
• Resursele de apă: măsoară care este proporția de ape uzate din gospodării și din surse industriale care este tratată înainte de a fi eliberată în mediu.
• Agricultura: măsoară eficiența cu care este utilizat azotul ca fertilizator pentru culturi și cantitatea de azot care se eliberează în mediu. Azotul în cantități mici intensifică producția agricolă, însă în cantități mari poate afecta mediul înconjurător.
• Pădurile: măsoară suprafața totală de păduri care au fost pierdute între anii 2000 – 2014. Pierderile de păduri au un impact considerabil asupra sănătății ecosistemului, climei, încălzirii globale și nu numai.
• Pescuitul: măsoară cantitatea de captură provenită din stocuri de pește supraexploatate. Supraexploatarea intervine atunci când peștele este recoltat la niveluri care nu-i mai permite unei specii să se reproducă. Efectiv există riscul ca specia de pește supraexploatată să dispară sau să aibă nevoie de foarte mulți ani să se refacă.
• Biodiversitatea și habitatul: evaluează modul în care fiecare țară protejează habitatele și speciile care sunt pe cale de dispariție.
• Clima și energia: evaluează abilitatea națiunilor de a reduce emisiile de carbon și de asemenea modul în care acestea gestionează infrastructura energetică. Este știut faptul că emisiile ridicate de CO2 în atmosferă au efecte negative asupra climei și contribuie la efectul de seră și implicit la încălzirea globală, despre care poate că veți spune că se vorbește prea mult, dar care, potrivit specialiștilor și studiilor actuale, este o realitate cu care ne confruntăm.

În funcție de criteriile expuse mai sus vă prezentăm în imaginile care urmează top 5 țări, cele mai puțin poluante, în clasamentul global și punctajele aferente, precum și ultimele 5 țări, cele mai poluante, din clasament.

Dintre rezultatele globale prezentate în paginile studiului:

• În comparație cu perioada anterioară analizată de cercetătorii din universitățile menționate, s-au înregistrat evoluții în ceea ce privește impactul asupra sănătății, accesul populației la apă potabilă și canalizare.
• În schimb un declin major îl reprezintă calitatea aerului – se estimează că în 2013 circa 10% dintre decesele la nivel global au fost cauzate de poluarea atmosferică.
• În privință pădurilor, în anul 2014, au fost pierdute peste 2.50 milioane de km ², o suprafață aproape de 2 ori mai mare decât suprafața Peru.
• În ceea ce privește resursele de apă, 23% din țările analizate nu dețin sisteme de tratare a apelor uzate.

Studiul integral îl puteți consulta în paginile site-ului Universității Yale.

Deși nu ne-am fi așteptat, totuși țara noastră se situează pe locul 34 în clasament, având cele mai mari 3 punctaje la agricultura -100, climă și energie – 96,18 și la biodiversitate si habitat – 95,77. Puteți studia performanțele țării noastre pe fiecare criteriu în parte aici, precum și în imaginea din dreapta.
Este printre puținele studii din această arie care clasează România pe o poziție atât de bună, în primul sfert al clasamentului, însă este o certitudine și faptul că mai avem multe puncte de îmbunătățit.
Este necesară o implicare atât din partea autorităților, cât și din partea fiecăruia dintre noi pentru simplul motiv că în acest moment avem doar un singur Pământ, o singură planetă care susține viața. Și prin urmare trebuie să ne implicăm activ în protejarea ei.
Este necesar ca fiecare dintre noi să-și pună problematizarea: eu cum contribui în mod concret la ocrotirea planetei care îmi este casă, care îmi oferă atât de multe și diverse resurse?
Sunt nenumărate moduri prin care putem arăta că ne pasă: ne deplasăm cu bicicleta sau pe jos și mai lăsăm mașina în garaj, producem mai puține deșeuri, reciclăm mai mult (din acest punct de vedere situația țării noastre nu este satisfăcătoare, ne aflăm pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare), consumăm mai puține resurse (apă, alimente etc.) și lista poate continua.
Existența EPI este un argument că la nivel mondial se iau măsuri în această direcție, că există interesul să evoluăm. Iar acesta este un pas. Trebuie să continuăm să facem pași, să fim perseverenți!